Datele existente în Planul de Mobilitate Urmană (PMUD), efectuat de o firmă de specialitate pentru Municipiul Turda, scot la iveală detalii greu de imaginat. De exemplu, din datele prezentate în documentul care a fost dat publicității, reiese că turdenii circulă mai frecvent cu autoturismele, decât bucureștenii, clujenii sau timișorenii!

Conform răspunsurilor din chestionarul efectuat de firma de specialitate, 53,2% dintre turdeni folosesc autoturismul ca mijloc de deplasare utilizat frecvent. La Piata-Neamț, procentul ajunge la 50,1%, la București este 47,0%, la Zalău este 46,2%, la Timișoara 43,9%, în timp ce la Cluj-Napoca procentul ajunge la 30,9%. Studiul scoate în evidență, astfel, că transportul frecvent cu autoturismul este mult mai ridicat decât media altor localități, iar pe de altă parte constată faptul că mersul pe jos sau cu bicicleta este mai puțin folosit, fiind sub media altor orașe.

De exemplu, din date reiese că la Turda doar 6,7% spun că utilizează des bicicleta ca mijloc de transport, 19,0% utilizează mersul pe jos, în timp ce 21,1% se folosesc de transportul public pentru deplasare.

Cum era de așteptat, principalele probleme ridicate în traficul rutier vizează starea proastă a drumurilor, aglomerația, viteza mică de deplasare din cauza stării drumurilor, lipsa parcărilor în unele zone (de exemplu: zona centrală, des indicată) sau parcarea necorespunzătoare a autoturismelor.

În ceea ce privește utilizarea bicicletelor, respondenții spun că marile probleme sunt reprezentate de dificultatea circulației din cauza traficului auto, de lipsa unor piste pentru biciclete, dar și lipsa unor centre de închiriere/parcare biciclete.

Interesant este că dintre cei care nu utilizează în prezent bicicleta, ca mijloc de deplasare, spun că ar utiliza acest mijloc de deplasare dacă ar exista piste de biciclete (53%) și dacă ar exista facilități de închiriere/parcare biciclete (16%), doar un procent de 31% susținând că nu ar circula niciodată cu bicicleta. Procentul este unul interesant, dacă-l coroborăm cu aglomerația auto datorată utilizării frecvente a autoturismului, ca mijloc de deplasare, dar și cu eventualele beneficii în descongestionarea traficului auto (sau reducerea poluării fonice și chimice), folosind bicicleta ca mijloc de deplasare (dacă există condițiile adecvate).

Cei care utilizează mersul pe jos spun că principalele probleme sunt date de starea tehnică inadecvată a trotuarelor (47%), ocuparea trotuarelor cu mașini parcate (25%), trecerile pentru pietoni rare (12%) sau siguranța scăzută la traversarea străzilor (9%).

Cetățenii consideră că trotuarele degradate reprezintă principala problemă privind infrastructura pietonală (56%). Urmează lipsa trotuarelor – 17%, trotuare fără dispozitive pentru interzicerea parcării auto – 15% și trotuare înguste – 12%.

Pe de altă parte, 62% dintre respondenții care consideră că există o ”problemă a parcărilor”, indică zona centrală a localității ca fiind deficitară din punct de vedere al numărului de parcări existente. 11% dintre respondenți au preferat varianta lipsei unui sistem care să anunțe parcările libere în proximitatea destinației, ceea ce ar putea determina administrația locală să implementeze un sistem integrat de gestionare a mobilității urbane, de genul smart-city, în care o aplicație să poată fi folosită pentru găsirea locurilor de parcare, indicarea zonelor aglomerate, aflarea orarului autobuzelor și timpii de sosire a acestora în stații sau existența bicicletelor la bike-sharing (dacă se va implementa un astfel de sistem). 

O astfel de aplicație poate fi utilă și administrației locale, care are date în timp real despre ocuparea parcărilor, eventualele aglomerări în traficul rutier sau situația transportului public de persoane (autobuze în trafic, număr de persoane, încasări etc), dându-i posibilitatea să intervină cu corecturi atunci când e cazul.

Întregul document poate fi studiat AICI.